Într-un studiu cu 900 de participanți, GPT-4 personalizat a fost mai persuasiv decât oamenii în 64,4% dintre comparațiile decisive. Modelul primise înainte câteva informații personale despre interlocutor.
Rezultatul nu dovedește că marile companii AI își manipulează utilizatorii. Arată însă cât de valoroasă poate deveni memoria unui chatbot atunci când este combinată cu persuasiunea.
Conversațiile cu AI conțin alt tip de date
Motoarele de căutare au aflat ani întregi ce vrem din interogări, clicuri și istoricul navigării. Rețelele sociale au adăugat like-uri, urmăritori și timpul petrecut asupra unui videoclip.
Chatboturile primesc deseori informația direct.
Oamenii le povestesc despre probleme de sănătate, bani, relații, locuri de muncă sau conflicte personale. Cer sfaturi atunci când sunt nesiguri și descriu uneori motivele exacte ale nesiguranței.
Axios ridică tocmai această problemă într-o nouă analiză despre datele colectate de serviciile AI. Întrebarea actuală depășește folosirea conversațiilor pentru antrenarea modelelor.
Contează și ce poate face un serviciu cu informația chiar acum.
Poate personaliza răspunsurile, păstra amintiri sau recomanda conținut. În anumite piețe, aceleași sisteme pot selecta și reclame.
Diferența față de publicitatea online clasică este momentul în care aceste informații apar. Utilizatorul poate explica chatbotului problema înainte să decidă ce cumpără sau ce face.
Memoria transformă conversațiile într-un profil continuu
ChatGPT folosește deja memoria pentru a păstra preferințe, obiective și alte informații considerate utile pentru conversațiile viitoare. OpenAI a extins în 2026 capacitatea sistemului de a actualiza automat asemenea informații.
În august, compania a mers mai departe cu Computer History pe macOS.
Funcția poate păstra activitate selectată din aplicații și site-uri, pentru ca ChatGPT să ofere context fără explicații repetate. OpenAI precizează că sunt înregistrate evenimente de interacțiune, nu capturi de ecran sau înregistrări audio.
Computer History este opțional și necesită memoria activată. Din 20 august, funcția este disponibilă și utilizatorilor Pro din Spațiul Economic European.
Un asemenea sistem poate fi foarte util. Poate continua o sarcină începută într-o aplicație sau poate înțelege proiectul la care lucrează utilizatorul.
În același timp, granița dintre „ce i-am spus chatbotului” și „ce știe chatbotul despre activitatea mea” devine mai puțin clară.
Google poate folosi inclusiv imaginile încărcate în Search
Google a schimbat în 2026 modul în care administrează istoricul serviciilor sale de căutare.
Search Services History poate include căutări, pagini accesate, răspunsuri AI și localizarea aproximativă. Poate salva inclusiv imagini, fișiere și înregistrări audio sau video trimise prin serviciile Search.
Google spune explicit că aceste date pot fi folosite pentru dezvoltarea și îmbunătățirea modelelor generative AI.
Atunci când datele sunt folosite pentru antrenare, Google spune că le separă de contul utilizatorului. Informațiile respective pot fi păstrate până la patru ani.
Există controale pentru oprirea istoricului și salvării materialelor media.
Situația nu trebuie confundată cu Google Photos. Google afirmă separat că fotografiile personale din Photos nu antrenează modele generative din afara serviciului Google Photos.
Publicitatea intră deja în conversație
Discuția despre persuasiune devine mai relevantă odată cu apariția reclamelor în chatboturi.
OpenAI a extins ChatGPT Ads în Europa în august 2026. România se află printre piețele unde reclamele pot apărea utilizatorilor Free și Go.
OpenAI spune că reclamele sunt separate de răspunsurile chatbotului și nu influențează răspunsurile. Advertiserii nu primesc conversațiile, memoria sau datele personale ale utilizatorilor.
Există însă o distincție importantă.
În piețele unde este activată personalizarea reclamelor, sistemul OpenAI poate folosi conversațiile anterioare și memoria pentru selectarea anunțurilor. Politica europeană de confidențialitate descrie explicit acest mecanism.
Pentru moment, OpenAI precizează că reclamele personalizate nu sunt disponibile în Spațiul Economic European și Elveția. Utilizatorii europeni pot vedea însă reclame contextualizate după conversația curentă.
Această diferență contează mult.
Advertiserul nu trebuie să primească profilul utilizatorului pentru ca platforma să-l folosească intern. Exact acest model funcționează de ani întregi în publicitatea digitală.
Iar stimulentul economic crește. Axios relata la sfârșitul lunii august că afacerea publicitară OpenAI ajunsese la un ritm anualizat al veniturilor de aproximativ un miliard de dolari.
Meta arată cât de departe poate merge integrarea
Meta oferă probabil cel mai clar exemplu despre direcția în care poate evolua personalizarea bazată pe AI.
Compania a anunțat că interacțiunile cu Meta AI pot deveni semnale pentru recomandarea conținutului și reclamelor. Conversația despre drumeții, spre exemplu, poate influența ulterior reclamele afișate.
Meta afirmă că anumite subiecte sensibile sunt excluse din personalizarea reclamelor. Printre acestea se află sănătatea, orientarea sexuală, religia și opiniile politice.
Implementarea inițială a sistemului de personalizare pe baza conversațiilor AI a exclus Uniunea Europeană, Marea Britanie și Coreea de Sud.
În 2026, Meta a extins însă personalizarea răspunsurilor AI folosind inclusiv date primite de la alte companii. Este vorba despre activități precum achizițiile sau utilizarea unor servicii externe.
Compania oferă și Incognito Chat pentru Meta AI. În acest mod, conversațiile sunt procesate într-un mediu separat și dispar implicit după procesare.
Cele două direcții coexistă: personalizare tot mai amplă pentru cei care o folosesc și moduri speciale pentru conversații care trebuie să rămână izolate.
Cercetările arată că personalizarea crește puterea de convingere
Motivul pentru care aceste politici merită analizate apare în cercetarea academică.
Studiul publicat în Nature Human Behaviour a comparat oameni și GPT-4 în dezbateri pe teme sociopolitice. Unele variante ale modelului primeau înainte informații demografice despre interlocutor.
GPT-4 fără personalizare s-a comportat aproximativ comparabil cu oamenii.
Când modelul avea informații personale, șansele unei creșteri a acordului cu poziția sa au fost cu 81,2% mai mari. Cercetătorii au tradus rezultatul într-un avantaj de persuasiune de 64,4% în comparațiile fără egalitate.
Un alt studiu, publicat în Scientific Reports, a analizat mesaje adaptate profilului psihologic al destinatarului. Textele generate de AI și personalizate au avut o influență mai mare decât mesajele generale.
Cercetătorii au testat atât mesaje comerciale, cât și apeluri politice.
Nature a publicat ulterior rezultate obținute în contexte electorale reale din Statele Unite, Canada și Polonia. Conversațiile cu modele AI au produs schimbări măsurabile în preferințele pentru candidați.
Niciunul dintre aceste studii nu dovedește că serviciile comerciale actuale folosesc asemenea metode împotriva utilizatorilor.
Ele demonstrează însă că tehnologia necesară există deja.
Un chatbot poate afla vulnerabilități fără să i le cerem explicit
Aici apare partea mai greu de reglementat.
Un utilizator nu trebuie să completeze un formular despre personalitate. Un model poate deduce preferințe și preocupări din conversații aparent obișnuite.
Cineva poate spune că are probleme financiare fără să declare formal venitul. Poate descrie singurătatea fără să bifeze o categorie despre starea emoțională.
Miranda Bogen, chief technologist la Center for Democracy & Technology, avertizează că oamenii vor oferi voluntar tot mai multe fragmente din viața digitală. Motivul este simplu: AI promite să reducă efortul, să organizeze activitatea sau să ofere companie.
Cu cât sistemul acumulează mai mult context, cu atât poate formula cereri și recomandări mai adaptate persoanei.
Iar adaptarea poate fi folosită pentru a ajuta. Poate fi folosită la fel de bine pentru a convinge.
Europa interzice unele forme de manipulare AI
Uniunea Europeană are deja reguli care ating această problemă.
Articolul 5 din AI Act interzice sistemele care folosesc tehnici intenționat manipulative sau înșelătoare și afectează semnificativ capacitatea unei persoane de a decide. Interdicția este legată însă de existența sau probabilitatea unui prejudiciu semnificativ.
AI Act interzice și exploatarea anumitor vulnerabilități asociate vârstei, dizabilității sau situației sociale și economice, în condițiile prevăzute de regulament.
Digital Services Act adaugă alte limite în domeniul publicității.
Platformele online nu pot direcționa reclame folosind profilarea bazată pe categorii sensibile de date. Comisia Europeană enumeră aici orientarea sexuală, opiniile politice și originea etnică.
Regulile nu interzic personalizarea ca principiu.
O reclamă pentru un hotel recomandată după o conversație despre vacanță nu devine automat manipulare. Nici un răspuns adaptat preferințelor utilizatorului nu este automat problematic.
Zona dificilă apare atunci când același sistem cunoaște intenția, istoricul și vulnerabilitățile persoanei care urmează să ia o decizie.
Apple propune modelul opus: cât mai puține date în cloud
Apple încearcă să reducă problema prin arhitectură.
O parte dintre solicitările Apple Intelligence sunt procesate direct pe dispozitiv. Pentru operațiunile cloud, compania folosește Private Cloud Compute.
Apple spune că datele trimise către PCC pot fi folosite exclusiv pentru executarea solicitării.
Ele nu trebuie să fie accesibile angajaților Apple și nu trebuie păstrate după furnizarea răspunsului.
Această arhitectură limitează posibilitatea construirii unei memorii centrale foarte detaliate.
Costul este evident: un sistem care uită mai mult poate personaliza mai puțin. Pentru mulți utilizatori, tocmai memoria este funcția care transformă chatbotul într-un instrument cu adevărat util.
România intră deja în etapa AI finanțat prin publicitate
Pentru utilizatorii români, discuția a devenit concretă în august 2026.
ChatGPT Ads a început să fie disponibil în România pentru conturile Free și Go. Reclamele bazate pe memoria conversațiilor nu sunt activate inițial în SEE, potrivit documentației OpenAI.
Utilizatorii Pro din România pot avea însă acces la Computer History pe macOS. Google introduce în paralel noile setări Search Services History pentru conturile sale.
Pentru publicul european există protecții mai puternice decât în multe alte piețe.
Asta nu elimină nevoia de a verifica separat memoria, istoricul, antrenarea modelelor și personalizarea reclamelor. Sunt setări diferite și pot avea efecte diferite.
Intimitatea poate deveni noul avantaj al publicității
Publicitatea bazată pe căutare știa ce cauți. Publicitatea socială a învățat ce urmărești și la ce reacționezi.
Chatbotul poate afla de ce ai nevoie de acel produs, ce te îngrijorează și ce argument te-ar convinge.
Aici apare schimbarea care merită urmărită.
Cele mai populare servicii AI sunt construite acum în jurul memoriei, personalizării și accesului la mai multe aplicații. În același timp, publicitatea începe să finanțeze o parte tot mai importantă din utilizarea gratuită.
Nu există dovezi că OpenAI, Google sau Meta folosesc vulnerabilitățile personale pentru a manipula intenționat utilizatorii. Politicile lor actuale includ chiar restricții explicite pentru contexte sensibile.
Dar infrastructura necesară pentru o publicitate mult mai precisă decât bannerele și reclamele din social media se construiește deja.
În vechiul internet, platformele încercau să afle cine ești observând ce faci. În era chatboturilor, utilizatorul poate ajunge să le explice singur.
