China pregătește roboți umanoizi pentru activități care seamănă tot mai mult cu munca umană. În centre specializate din Beijing, instructorii îi învață să sorteze obiecte, să organizeze rafturi sau să execute mișcări repetitive.
Tehnologia nu mai este prezentată doar ca spectacol. Beijingul vrea ca roboții umanoizi să ajungă în fabrici, magazine, restaurante și alte spații de lucru.
O școală pentru roboții viitorului
Consultantul Kenneth Ren, specialist la RealMan Intelligent Technology, lucrează într-un centru de instruire pentru roboți umanoizi din Beijing. El descrie procesul ca pe o încercare de a învăța roboții să „gândească” singuri.
Centrul este prezentat de presa de stat chineză drept o școală pentru roboți umanoizi. Aici, mașinile sunt pregătite pentru scenarii de lucru care depășesc demonstrațiile publice.
Obiectivul este trecerea de la roboți de prezentare la roboți utili economic. China vrea să construiască o industrie capabilă să producă, să antreneze și să integreze aceste sisteme.
Instructorii umani repetă mii de mișcări
Fudi Luo este unul dintre instructorii centrului din Beijing. Ea a fost profesoară de artă înainte să ajungă să predea unor elevi complet diferiți.
Luo îi învață pe roboți să sorteze obiecte pe o linie de producție. Procesul folosește camere, controlere și sisteme de captare a mișcării.
La început, robotul nu înțelege sarcina. Instructorul îl controlează manual, iar mișcările generate devin date de antrenament.
După suficiente repetări, robotul poate reproduce singur acțiunea. Ziua de lucru poate însemna opt ore de mișcări repetitive pentru instructori.
Roboții nu obosesc, dar oamenii care îi antrenează da. Această diferență explică și interesul companiilor pentru automatizare.
Ce sarcini învață roboții umanoizi
În centrele de pregătire, roboții sunt instruiți pentru activități casnice, comerciale și industriale. Printre exemple se află curățenia, organizarea rafturilor, masajul sau reparațiile metalice.
Unele teste vizează restaurante și magazine mici. Roboții sunt încercați ca bucătari, ospătari, barmani sau chiar agenți de dirijare a traficului.
Multe sisteme au încă nevoie de asistență umană. Susținătorii tehnologiei spun însă că autonomia completă este doar o problemă de timp.
Pe același campus, startupul Beijing Inspire-Robots Technology dezvoltă mâini robotice. Acestea sunt antrenate cu senzori și urmărire a mișcării.
Potrivit companiei, o mână robotică poate repeta o sarcină de 10.000 de ori. Scopul este manipularea obiectelor delicate, precum ouă sau fire foarte subțiri.
Mâna robotică rămâne una dintre cele mai grele probleme
Dexteritatea este una dintre cele mai dificile provocări în robotică. Un robot poate merge sau ridica obiecte, dar mâna umană rămâne greu de imitat.
Elon Musk a spus investitorilor Tesla că designul mâinii este esențial pentru robotul Optimus. El a descris această componentă ca fiind una dintre cele mai dificile de realizat.
Musk a recunoscut totuși forța competitivă a Chinei. Avantajul țării vine din capacitatea de a produce rapid și la scară mare.
Aceasta este miza reală a competiției. Nu este suficient ca un robot să funcționeze într-un laborator, dacă nu poate fi fabricat industrial.
China transformă roboții umanoizi în strategie industrială
Roboții umanoizi fac parte dintr-o strategie mai largă a Partidului Comunist Chinez. Beijingul a tratat anterior vehiculele electrice și inteligența artificială ca domenii prioritare.
Același model se aplică acum roboticii. Centrele de instruire, startupurile, producătorii și autoritățile locale lucrează în aceeași direcție.
Un raport al U.S. Chamber of Commerce și Rhodium Group descrie această abordare drept o „politică industrială a tuturor lucrurilor”. Formula sugerează o extindere a sprijinului de stat spre aproape toate sectoarele importante.
China nu urmărește doar dezvoltarea unor roboți spectaculoși. Ținta este controlul lanțurilor de aprovizionare, al producției și al tehnologiilor cheie.
Această strategie poate repeta succesul Chinei din zona mașinilor electrice. Diferența este că roboții umanoizi ar putea schimba chiar structura muncii.
Ce înseamnă pentru România
Pentru România, această evoluție contează mai ales prin impactul asupra industriei și lanțurilor de aprovizionare. Companiile locale vor concura într-o economie unde automatizarea devine mai ieftină și mai accesibilă.
Fabricile, depozitele și centrele logistice ar putea adopta treptat astfel de soluții. Deocamdată, nu există detalii despre disponibilitatea acestor roboți pe piața românească.
Prețurile, suportul tehnic și reglementările locale rămân necunoscute. Totuși, presiunea competitivă va ajunge și în Europa, mai ales prin produse fabricate mai eficient.
Pentru angajați, mesajul este mai complex. Roboții nu înlocuiesc imediat toate locurile de muncă, dar pot schimba rapid sarcinile repetitive.
Pentru companii, întrebarea va fi când devine rentabilă automatizarea cu roboți umanoizi. Pentru autorități, întrebarea va fi cum pregătesc piața muncii pentru această tranziție.
Automatizarea intră într-o etapă nouă
Kenneth Ren spune că obiectivul nu este înlocuirea oamenilor în toate domeniile. El afirmă că roboții ar trebui să preia sarcini periculoase, repetitive sau nedorite.
Această explicație este folosită des în industria roboticii. Totuși, pe măsură ce sistemele devin mai capabile, linia dintre asistare și înlocuire devine mai greu de trasat.
China construiește acum infrastructura necesară pentru această schimbare. Nu antrenează doar roboți, ci și o economie pregătită să îi folosească la scară mare.
