Utilizarea intensă a rețelelor sociale contribuie la o scădere accentuată a stării de bine în rândul tinerilor, cu efecte deosebit de îngrijorătoare în cazul adolescentelor din țările vorbitoare de limbă engleză și din Europa de Vest.
Aceasta este una dintre concluziile centrale ale Raportului Mondial al Fericirii 2026, publicat joi de Centrul de Cercetare a Stării de Bine de la Universitatea Oxford, în parteneriat cu firma de analiză Gallup și Rețeaua ONU pentru Soluții de Dezvoltare Durabilă.
Clasamentul din acest an aduce o surpriză în top cinci: Costa Rica urcă pe locul patru, după ce în 2023 se afla pe poziția 23. Raportul atribuie această ascensiune remarcabilă calității vieții sociale și stabilității de care se bucură țara.
„Credem că este vorba despre calitatea vieții sociale și despre stabilitatea de care se bucură în prezent”, a explicat Jan-Emmanuel De Neve, profesor de economie la Oxford și co-editor al raportului. „America Latină, în general, are legături familiale puternice, legături sociale solide, un nivel ridicat de capital social, mai mult decât în alte regiuni”, a adăugat acesta.
Finlanda se menține, pentru al nouălea an consecutiv, în fruntea clasamentului celor mai fericite națiuni din lume. Islanda, Danemarca, Suedia și Norvegia completează primele zece locuri, confirmând dominația constantă a țărilor nordice.
Raportul explică această performanță printr-o combinație de factori: nivel ridicat de trai, distribuție echitabilă a veniturilor, existența unui stat social solid și o speranță de viață sănătoasă. Președintele finlandez Alexander Stubb a reacționat joi la acest rezultat, afirmând că nu există o rețetă magică, dar că ajută enorm să ai o societate care tinde spre libertate, egalitate și justiție. Un cetățean obișnuit din Helsinki, pensionarul Semi Salmi, a completat imaginea: „Finlandezii sunt foarte mulțumiți, au încredere în sistemul lor, în țara lor, în guvernul lor.”
La polul opus, Afghanistan rămâne cea mai nefericită țară din lume, urmat de Sierra Leone și Malawi. Națiunile aflate în zone de conflict major continuă să ocupe ultimele poziții în clasament, ca și în edițiile anterioare. Clasamentul se bazează pe răspunsurile oferite de aproximativ 100.000 de persoane din 140 de țări și teritorii, care au fost rugate să își evalueze propria viață pe o scară de la 0 la 10.
În ceea ce privește tinerii, datele sunt dintre cele mai alarmante. Evaluările privind calitatea vieții în rândul persoanelor sub 25 de ani din Statele Unite, Canada, Australia și Noua Zeelandă au scăzut cu aproape un punct în ultimul deceniu.
Fetele de 15 ani care utilizează rețelele sociale cinci ore sau mai mult pe zi raportează o satisfacție față de viață considerabil mai scăzută față de cele care le folosesc mai puțin. Totodată, tinerii care petrec sub o oră pe zi pe platformele sociale înregistrează cele mai ridicate niveluri de stare de bine, chiar mai mari decât cei care nu le folosesc deloc.
Cu toate acestea, media zilnică estimată în rândul adolescenților este de 2,5 ore. „Este clar că ar trebui să facem tot posibilul pentru a readuce «socialul» în rețelele sociale”, a declarat De Neve.
Cercetătorii au identificat drept cele mai problematice platformele cu feed-uri algoritmice, cele dominate de influenceri și cele axate pe conținut vizual, deoarece stimulează comparațiile sociale. Utilizatorii platformelor orientate preponderent spre comunicare directă se descurcă mai bine din punct de vedere al stării de bine.
Interesant este că în Orientul Mijlociu și America de Sud legătura dintre utilizarea rețelelor sociale și starea de bine este mai pozitivă, iar nivelul de fericire al tinerilor nu a scăzut, în ciuda utilizării intense.
Pentru al doilea an consecutiv, nicio țară vorbitoare de limbă engleză nu apare în primele zece locuri ale clasamentului. Statele Unite se află pe poziția 23, Canada pe 25, iar Marea Britanie pe 29. Raportul apare într-un context în care tot mai multe guverne din lume au interzis sau analizează interzicerea accesului minorilor la rețelele sociale.
