Inteligența artificială este tot mai prezentă în activitatea angajaților, însă adoptarea ei rapidă aduce atât beneficii, cât și îngrijorări. Un sondaj realizat de Genesis Property la începutul anului 2026, pe un eșantion de 1.146 de angajați din România, arată că peste 48% dintre respondenți văd AI-ul ca pe un instrument foarte util, care le simplifică munca.
În același timp, datele indică o tensiune tot mai vizibilă între eficiența tehnologică și nevoia de control uman. Aproape 66% dintre angajați se tem de supradependența de AI la job, 56% cred că tehnologia riscă să dezumanizeze munca, iar 31% spun că AI-ul le creează anxietate atunci când se gândesc la siguranța locului de muncă pe termen lung.
Angajații văd AI-ul ca instrument util, dar nu fără limite
Sondajul arată că angajații nu resping tehnologia la locul de muncă, însă își doresc reguli mai clare privind modul în care aceasta este folosită. AI-ul este perceput pozitiv atunci când reduce sarcinile repetitive, accelerează analiza datelor sau sprijină activitățile creative.
Potrivit datelor Genesis Property, 53% dintre respondenți consideră că AI-ul poate fi util prin automatizarea sarcinilor repetitive, 40% îl asociază cu analiza rapidă a datelor, iar 28% îl văd ca sprijin pentru activități creative. Aceste cifre arată că angajații acceptă AI-ul în zonele în care le reduce presiunea operațională și le permite să lucreze mai eficient.
Problema apare atunci când tehnologia este percepută ca instrument de control, evaluare sau înlocuire a discernământului uman. În acest punct, discuția despre AI nu mai este doar una despre productivitate, ci și despre încredere, autonomie și siguranță profesională.
Deciziile care afectează oamenii trebuie să rămână umane
Una dintre cele mai clare concluzii ale sondajului este legată de limitele pe care angajații le consideră necesare în utilizarea AI. 62% dintre respondenți spun că inteligența artificială nu ar trebui folosită pentru decizii care afectează direct oamenii, cum ar fi evaluările, promovările sau concedierile.
De asemenea, 53,6% dintre angajați nu sunt de acord cu folosirea AI-ului pentru evaluarea emoțiilor, motivației sau stării psihologice. Această rezervă arată o preocupare importantă pentru confidențialitate, interpretare corectă și riscul ca aspecte profund umane să fie reduse la indicatori automatizați.
Peste 35% dintre respondenți consideră că relațiile interpersonale și dinamica de echipă trebuie să rămână exclusiv umane. În plus, 29,6% indică leadershipul și asumarea responsabilității ca domenii în care decizia nu poate fi delegată tehnologiei.
Productivitatea nu este suficientă fără echilibru
Deși AI-ul poate contribui la creșterea productivității, angajații par să ceară o recalibrare a experienței de lucru. Nu este vorba despre o respingere a tehnologiei, ci despre nevoia unui mediu în care instrumentele digitale nu devin dominante sau intruzive.
Aproape 55% dintre respondenți consideră că tehnologia ar trebui îmbinată la birou cu elemente care îi ajută să se deconecteze. Printre acestea se află zonele de relaxare, spațiile pentru conectare cu echipa, birourile în aer liber, lumina naturală, ventilația adecvată, plantele și alte elemente naturale.
În același timp, 34% dintre angajați spun că este nevoie de zone dedicate colaborării și interacțiunii umane fără tehnologie. Această preferință sugerează că biroul viitorului nu va fi definit doar prin automatizare, ci și prin capacitatea de a oferi contexte reale de conectare și recuperare mentală.
AI-ul devine o sursă de disconfort când este perceput ca instrument de control
Elena Panait, Head of Leasing & ComYunitY la Genesis Property, afirmă că angajații nu resping tehnologia, dar nici nu o mai acceptă fără limite. Potrivit acesteia, AI-ul este binevenit acolo unde simplifică munca, însă devine o sursă de disconfort atunci când elimină complet componenta umană sau este perceput ca instrument de control.
Această observație este importantă pentru companiile care implementează soluții AI în procesele interne. Dacă tehnologia este introdusă doar pentru eficiență, fără explicații, transparență și filtre umane, ea poate genera neîncredere și anxietate.
Într-un mediu profesional deja marcat de schimbări rapide, anxietatea legată de job poate fi amplificată de senzația că deciziile sunt luate de sisteme opace. De aceea, adoptarea AI-ului la birou trebuie să includă nu doar criterii tehnice, ci și reguli clare de responsabilitate.
Smart office nu înseamnă doar mai multă tehnologie
Sondajul Genesis Property arată că angajații încep să redefinească ideea de smart office. Pentru mulți dintre ei, un birou inteligent nu este un spațiu încărcat cu tehnologie vizibilă, ci un mediu în care tehnologia funcționează discret și nu înlocuiește decizia umană.
Astfel, 37,3% dintre respondenți spun că își doresc un mediu care crește eficiența, dar păstrează deciziile în zona umană. În același timp, 35,2% vor un spațiu în care tehnologia este aproape invizibilă.
Alți 31,4% dintre participanți își doresc un birou care se adaptează diferitelor nevoi de lucru, de la concentrare la colaborare sau regenerare. Aceste date sugerează că viitorul spațiilor de lucru va depinde tot mai mult de flexibilitate, confort și echilibru între digital și uman.
Monitorizarea angajaților rămâne una dintre principalele surse de anxietate
În ceea ce privește instrumentele digitale folosite la birou, sondajul indică o preocupare clară față de tehnologiile percepute ca intruzive. 50,8% dintre respondenți indică sistemele de monitorizare a activității drept principal factor de disconfort.
În plus, 42,9% sunt îngrijorați de evaluările automatizate ale performanței, mai ales atunci când acestea nu includ un filtru uman. Aceste rezultate arată că angajații sunt mai deschiși la AI când îi ajută direct, dar mult mai reticenți când tehnologia este folosită pentru supraveghere sau evaluare.
În acest context, companiile vor trebui să decidă nu doar ce tehnologii introduc, ci și cum le explică și cum le limitează. Transparența, protecția datelor și implicarea oamenilor în deciziile finale pot deveni condiții esențiale pentru acceptarea AI-ului la locul de muncă.
Biroul viitorului, între eficiență digitală și interacțiune umană
Datele sondajului sugerează că biroul viitorului va fi un spațiu hibrid, în care tehnologia și componenta umană coexistă. Zonele de lucru nu mai sunt gândite doar pentru productivitate, ci și pentru echilibru, concentrare, colaborare și interacțiune reală.
În acest context, dezvoltatorii de spații de birouri sunt nevoiți să își adapteze proiectele la noile așteptări ale angajaților. Genesis Property menționează YUNITY Park, campusul de birouri fondat de Liviu Tudor, ca exemplu de proiect care integrează spații verzi, zone de relaxare și facilități orientate spre starea de bine.
Proiectul se află în prezent în cea de-a treia etapă de dezvoltare, cu o investiție totală de 50 de milioane de euro. Dincolo de dimensiunea imobiliară, acest tip de dezvoltare reflectă o schimbare mai amplă: biroul este evaluat tot mai mult prin experiența pe care o oferă angajaților, nu doar prin metri pătrați sau dotări tehnice.
Cum a fost realizat sondajul Genesis Property
Sondajul Genesis Property despre modul de lucru și așteptările profesionale ale angajaților în 2026 a fost desfășurat online, la începutul anului. Eșantionul total a inclus 1.146 de utilizatori de internet din România.
Dintre respondenți, peste 53% sunt bărbați, 76% sunt angajați fără funcții de conducere, iar aproape 33% au un venit net de peste 6.000 de lei. Aceste date oferă un context important pentru interpretarea rezultatelor, mai ales în raport cu percepțiile despre AI, tehnologie, siguranța jobului și experiența la birou.
De ce contează aceste rezultate pentru companii
Rezultatele sondajului indică o direcție clară pentru angajatori: AI-ul la birou trebuie implementat cu prudență, transparență și respect pentru componenta umană a muncii. Tehnologia poate simplifica activitatea, dar poate genera anxietate atunci când este asociată cu supravegherea, evaluarea automată sau pierderea controlului asupra deciziilor profesionale.
Pentru companii, provocarea nu este doar să adopte instrumente noi, ci să construiască un cadru în care angajații înțeleg cum sunt folosite aceste instrumente și unde se oprește automatizarea. Într-o piață a muncii în schimbare, echilibrul dintre eficiență, încredere și interacțiune umană poate deveni la fel de important ca performanța tehnologică.
