Doi senatori americani, Josh Hawley și Richard Blumenthal, au cerut oficial Federal Trade Commission (FTC) și Securities and Exchange Commission (SEC) să deschidă investigații împotriva Meta, compania-mamă a Facebook și Instagram. Demersul vine după o anchetă Reuters, bazată pe documente interne, conform căreia aproape 10% din veniturile Meta din 2024 – aproximativ 16 miliarde de dolari – ar proveni din așa-numită „publicitate ilicită”, inclusiv reclame pentru înșelătorii și produse interzise.
În scrisoarea trimisă celor două autorități de reglementare, senatorii solicită nu doar investigații, ci și posibile măsuri de forță: obligarea Meta să renunțe la profiturile obținute, plata de penalități și oprirea difuzării unor astfel de reclame, dacă acuzațiile se confirmă.
Ce susțin documentele interne și senatorii
Potrivit documentelor citate în scrisoarea semnată de Josh Hawley și Richard Blumenthal, Meta ar fi câștigat aproximativ 3,5 miliarde de dolari în doar șase luni din reclame considerate „cu risc ridicat” – adică anunțuri suspectate de fraudă sau încălcări grave ale regulilor interne.
Mai mult, aceleași documente sugerează că multe reclame care ar încălca regulile împotriva fraudelor ar fi fost totuși lăsate să ruleze, deoarece politicile companiei nu s-ar aplica „multor anunțuri” care, în opinia unor angajați, „încălcau spiritul regulilor” privind publicitatea înșelătoare.
Senatorii invocă și o estimare internă conform căreia platformele Meta ar fi implicate în aproximativ o treime din toate înșelătoriile comise în SUA, iar pierderile consumatorilor asociate ar depăși 50 de miliarde de dolari într-un singur an. Cifra este extrapolată din estimările FTC privind valoarea totală a fraudelor raportate la nivel național.
Reacția Meta: acuzații „exagerate și greșite”
Meta respinge acuzațiile și contestă modul în care sunt interpretate documentele interne. Compania afirmă că prezentarea făcută în presă „deformează” eforturile sale de combatere a fraudelor și susține că datele privind 10% din venituri ar reprezenta o estimare „grosieră și suprainclusivă”, care ar include și reclame legitime.
Reprezentanții Meta mai spun că firmele au raportat cu 58% mai puține anunțuri de tip scam în ultimii 18 luni, argumentând că platforma și-a îmbunătățit sistemele de detecție și moderare. Oficialii insistă că societatea „luptă agresiv” împotriva fraudelor deoarece nici utilizatorii, nici advertiserii legitimi și nici compania nu ar avea interes ca acest tip de conținut să rămână online.
Senatorii se declară însă sceptici, subliniind că o simplă trecere prin Ad Library, baza de date publică a reclamelor de pe Facebook și Instagram, scoate la iveală în continuare anunțuri pentru jocuri de noroc ilegale, scheme de plată dubioase, escrocherii cripto, servicii sexuale bazate pe deepfake-uri AI și oferte false de beneficii guvernamentale.
Risc de sancțiuni din partea FTC și SEC
Apelul către FTC și SEC este semnificativ deoarece implică două tipuri diferite de riscuri pentru Meta.
FTC, autoritatea responsabilă cu protecția consumatorilor, ar putea investiga dacă platformele Meta au facilitat, în mod sistematic, fraude împotriva utilizatorilor și dacă firma a făcut suficient pentru a limita aceste practici. În cazul în care se constată încălcări, FTC poate impune amenzi, obligații suplimentare de conformare și acorduri de tip consent decree, prin care compania este monitorizată îndeaproape pe termen lung.
SEC, care reglementează piețele de capital, ar putea analiza dacă Meta a informat corect investitorii cu privire la riscurile și la ponderea veniturilor provenite din publicitate ilicită. Dacă se consideră că firma a minimizat sau a omis intenționat aceste riscuri, ar putea fi vorba de probleme de transparență și de raportare financiară.
Senatorii cer „acțiuni riguroase de aplicare a legii” și confiscarea profiturilor obținute din aceste reclame, dacă acuzațiile sunt confirmate.
De ce contează pentru utilizatori și pentru mediul de afaceri
Pentru utilizatorii obișnuiți, miza este direct legată de siguranța online. Reclamele scam pot părea extrem de credibile: folosesc imaginea unor companii reale, a unor personalități publice sau a unor instituții de stat pentru a induce în eroare utilizatorii și a-i determina să ofere date personale sau să facă plăți.
În scrisoarea către autorități sunt menționate, de exemplu, reclame care pretind în mod fals că oferă beneficii guvernamentale sau programe speciale de sprijin financiar, inclusiv clipuri false în care politicieni sunt prezentați ca promovând astfel de „oferta”. În contextul crizei costului vieții și al vulnerabilității crescute a unor segmente sociale, astfel de reclame pot avea efecte grave asupra persoanelor cu resurse limitate.
Pentru companiile care își fac publicitate online, problema este una de încredere și de siguranță a brandului. Prezența masivă a reclamelor frauduloase pe aceeași platformă poate afecta percepția asupra întregului ecosistem de publicitate digitală, crescând riscul ca utilizatorii să devină suspicioși chiar și față de campanii legitime.
În plus, platformele care nu reușesc să controleze eficient fenomenul pot deveni ținta unor reglementări tot mai stricte, cu impact asupra modului în care este vândută și afișată publicitatea la nivel global.
Ce urmează
În acest moment, FTC și SEC nu au anunțat public dacă vor deschide anchete formale ca urmare a scrisorii senatorilor. Totuși, presiunea asupra Meta vine într-un context mai amplu în care autorități din mai multe țări investighează rolul marilor platforme digitale în proliferarea fraudelor online.
Indiferent de deznodământul acestor anchete, dezbaterea deschisă de Josh Hawley și Richard Blumenthal ridică o întrebare esențială: cât de mult poate depinde modelul de business al unei platforme de reclame care, potrivit propriilor documente interne, sunt asociate cu înșelătorii și produse interzise? Răspunsul va influența atât reglementările viitoare, cât și nivelul de încredere pe care utilizatorii și advertiserii îl vor acorda platformelor de social media.





