Doar 10 conturi de TikTok generează 76% dintre narativele de dezinformare care circulă în spațiul digital românesc. Datele au fost prezentate miercuri la Palatul Cotroceni, în prezența președintelui Nicușor Dan, în cadrul unei analize realizate de inițiativa România Imună.
Un feed în care sursele oficiale aproape lipsesc
Analiza arată că un român care derulează TikTok vede, în primele 50 de postări, 9 conținuturi de dezinformare. Probabilitatea de a întâlni o postare dintr-o sursă oficială este de doar 4%.
Studiul a examinat aproximativ 26.000 de postări într-un interval de trei luni. Acel conținut a generat 20 de milioane de vizualizări cumulate. Cercetarea a fost realizată de OPSCII, institut specializat al Comisiei Europene pentru detectarea rapidă a manipulării.
Instituțiile oficiale și organizațiile media sunt de cinci ori mai eficiente per postare decât conturile de dezinformare. Problema este că rămân aproape invizibile la scară largă, din cauza modului în care funcționează algoritmii platformei.
Temele dominante de manipulare
Cele mai răspândite narative identificate gravitează în jurul mai multor idei recurente. Printre acestea se numără „Vestul ne fură resursele”, „lovitura de stat prin anularea alegerilor” și „Vestul ne amenință identitatea creștină”.
La acestea se adaugă conținut anti-Ucraina, mesaje conspiraționiste și narative anti-UE. Analiza arată că un influencer din șase și o sursă oficială din opt răspândesc în mod repetat dezinformare.
20% dintre cele mai performante postări din ecosistemul digital românesc reprezintă atacuri orchestrate, nu rezultate organice ale algoritmului.
Costul economic: un miliard de euro într-un singur an
Impactul economic al dezinformării pentru România este estimat la aproximativ un miliard de euro pentru anul 2025. La nivel global, fenomenul costă circa 420 de miliarde de dolari, conform unui studiu Sopra Steria citat de OPSCII.
Pentru utilizatorii și companiile din România, cifrele înseamnă presiune directă asupra încrederii în brand, în piețe și în autorități. Companiile vizate constant aparțin sectoarelor farma, agricultură, energie, retail și automotive.
Mesajul președintelui: educație media și comunicare instituțională
Președintele Nicușor Dan a declarat la eveniment că lupta cu dezinformarea trebuie tratată ca o chestiune de securitate națională. „Trebuie să ne concentrăm pe factorul educațional în zona de educație media și digitală, pentru că este o chestiune chiar de securitate națională”, a spus șeful statului.
Acesta a subliniat că instituțiile publice trebuie să comunice mai rapid și mai eficient pentru a contracara mesajele false. „Oamenii către care ne adresăm trebuie să aibă minima încredere, să ne asculte cât noi deschidem gura”, a adăugat Nicușor Dan.
Președintele a mai spus că recâștigarea încrederii cetățenilor în autoritățile publice este o condiție pentru reușita oricărei strategii anti-manipulare.
Ce urmează pentru ecosistemul digital românesc
România Imună a anunțat și modele predictive care anticipează narativele de propagandă cu potențial de viralizare în lunile următoare. Organizația a derulat deja campanii-pilot de „imunizare” a publicului, cu rezultate măsurabile.
Persoanele expuse la aceste mecanisme au vizualizat de două ori mai puțin conținut manipulator. Au distribuit de până la patru ori mai puțin conținut dezinformator pe aceeași temă. Doar 20% dintre cei expuși au mai interacționat ulterior cu astfel de mesaje, față de 55% în grupul de control.
Analiza confirmă o tendință europeană. Dezinformarea nu mai este difuză, ci o operațiune coordonată, sprijinită pe automatizare și pe conturi-cheie cu trafic ridicat — un model care cere un răspuns instituțional la aceeași scară.
