Boom-ul NFT-urilor, prezentat în 2021 ca o revoluție a investițiilor digitale, s-a încheiat printr-un colaps amplu. Capitalizarea totală a sectorului a coborât cu 72% într-un singur an. Atât piețele internaționale, cât și cea românească au fost lovite de același val.
Colecțiile promovate intens de vedete și finfluenceri au pierdut între 90% și 99% din valoare. Un Bored Ape Yacht Club cumpărat în 2022 de Justin Bieber pentru 1,3 milioane de dolari valorează acum aproximativ 12.000 de dolari. Pierderea de aproximativ 99% rezumă turbulența care a marcat sectorul după vârful speculativ.
De la 9,2 la 2,5 miliarde de dolari într-un singur an
Capitalizarea totală a pieței NFT a coborât la 2,5 miliarde de dolari în decembrie 2025, în scădere cu 72% față de vârful de 9,2 miliarde din ianuarie. Vânzările lunare au ajuns la doar 320 de milioane de dolari în noiembrie 2025, cel mai slab rezultat al anului și o scădere de 50% față de octombrie.
În primul trimestru din 2025, volumul total al tranzacțiilor s-a contractat dramatic. Datele indică o scădere de 63% față de aceeași perioadă din 2024, de la 4,1 miliarde la 1,5 miliarde de dolari. Segmentul artei digitale a fost și mai afectat. Tranzacțiile cu NFT-uri de tip artă au scăzut cu 93% față de 2021, de la 2,9 miliarde de dolari la doar 23,8 milioane în primul trimestru din 2025.
Implicarea retail s-a evaporat în paralel. Numărul traderilor activi pe piața de artă NFT a scăzut cu 96%, de la peste 529.000 în 2022 la aproximativ 19.575 la începutul lui 2025.
Relaționat
Cazul Bored Ape și valul de procese împotriva vedetelor
Colecția Bored Ape Yacht Club, simbolul boom-ului din 2021-2022, este astăzi cel mai vizibil exemplu al prăbușirii. Prețul minim a atins 152 ETH în aprilie 2022, echivalentul a aproximativ 429.000 de dolari la acel moment. Conform CoinGecko, prețul minim curent este de aproximativ 18.785 de dolari, însoțit de un volum zilnic redus.
În decembrie 2022, un grup mare de vedete a fost dat în judecată pentru promovarea acestor active. Procesul colectiv a vizat, printre alții, pe Jimmy Fallon, Justin Bieber, Madonna, Snoop Dogg, Stephen Curry, Serena Williams, Post Malone și The Weeknd, recrutați de impresarul Guy Oseary împreună cu firma de plăți crypto MoonPay. Reclamanții susțineau că vedetele au promovat NFT-urile fără a dezvălui plățile primite.
Procesul a fost respins definitiv în octombrie 2025. Judecătorul Fernando M. Olguin de la Curtea Federală din California a stabilit că aceste active nu îndeplinesc testul legal pentru a fi clasificate drept titluri de valoare, conform Bloomberg Law. Vedetele au scăpat de răspundere juridică, însă pierderile investitorilor obișnuiți rămân masive.
Sfaturile finfluencerilor și costul iluziei
În paralel cu vedetele, o armată de finfluenceri a împins agresiv NFT-urile către publicul retail. Conturile promiteau câștiguri rapide și prezentau tehnologia ca o oportunitate sigură de îmbogățire. Autoritatea britanică pentru piețe financiare a documentat pierderi de aproximativ 75 de milioane de lire la o singură firmă promovată de astfel de influenceri, afectând peste 90.000 de investitori.
Regulatorii europeni au intensificat reacția. ESMA și omologul italian CONSOB au emis avertismente repetate privind promovarea cripto pe rețelele sociale. Kim Kardashian a plătit 1,26 milioane de dolari în 2022 pentru a închide o anchetă SEC privind promovarea token-urilor EthereumMax pe Instagram, fără a dezvălui compensația primită.
Cazul Bieber rămâne edificator pentru întreaga categorie. Cei 500 ETH plătiți pentru Bored Ape #3001 în ianuarie 2022 valorau atunci circa 1,3 milioane de dolari, în timp ce astăzi același NFT este evaluat la aproximativ 12.000 de dolari. Achiziția s-a făcut, conform analiștilor, la un preț disproporționat față de raritatea reală a piesei.
Piața românească: de la Delia și Strămoșii, la NFTescu
În România, valul NFT a urmat aceeași logică speculativă. În aprilie 2021, Delia a devenit primul artist muzical de renume din țară care a vândut un NFT, prin lansarea piesei „Racheta” pe marketplace-ul OpenSea. Lucrarea a fost listată în două ediții, inclusiv o variantă unicat de tip „ultra luxury”.
La scurt timp, ecosistemul Elrond, devenit ulterior MultiversX, a lansat colecția Strămoșii. Proiectul a fost prezentat ca prima colecție Elrond inspirată din folclor românesc, cu 10.000 de token-uri unice. Toate piesele s-au epuizat la mint, însă valoarea pe piața secundară a fluctuat puternic odată cu prețul criptomonedei EGLD.
Cel mai mediatizat caz local rămâne NFTescu, o colecție cu personaje istorice românești lansată la începutul lui 2022. Proiectul a fost promovat intens pe Instagram de Dorian Popa, Sorin Bontea, Mihai Morar, Alexia Eram și alți influenceri, plătiți pentru postări. NFT-urile se vindeau inițial cu 0,8 EGLD, iar criptomoneda a scăzut în nouă luni de la aproximativ 1.200 lei la circa 280 lei pe unitate.
Și showbizul autohton a încercat varianta colecțiilor personale. Anamaria Prodan a anunțat în septembrie 2022, la Dubai, propria colecție de avataruri digitale, devenind prima femeie de afaceri din România cu un astfel de proiect. Avantajele promise includeau sesiuni de coaching, reduceri în magazine și acces la evenimente sportive, dar inițiativa nu a generat tracțiune comercială notabilă.
Ce înseamnă pentru consumatorii din România
Pentru investitorii români, prăbușirea NFT-urilor este o lecție directă despre riscurile activelor speculative promovate de persoane publice. Majoritatea tranzacțiilor au trecut prin platforme internaționale precum OpenSea, care concentrează aproximativ 90% din volumul global. ANAF tratează câștigurile din NFT-uri ca venituri impozabile, însă pierderile masive raportate de deținătorii locali ridică probleme practice pentru declarațiile fiscale.
Autoritatea de Supraveghere Financiară nu reglementează direct NFT-urile, dar a avertizat repetat asupra riscurilor cripto. În cazul promoțiilor făcute de vedete și influenceri din România, lipsa unor reguli clare privind transparența plăților rămâne o vulnerabilitate majoră. Detaliile privind un cadru legal specific pentru piața locală urmează să fie confirmate.
Datele actuale arată că faza speculativă a NFT-urilor s-a încheiat, iar supraviețuirea pieței depinde de utilitate reală în jocuri, ticketing și identitate digitală. Lecția cazurilor Bored Ape și NFTescu este aceeași pentru consumatorul român: notorietatea unui promotor nu garantează valoarea activului promovat, iar o piață care părea solidă se poate evapora în doar douăsprezece luni.
