Sunetul sau vibrația care anunță un mesaj nou pare minor, dar un studiu ce apare în Computers in Human Behavior (iunie 2026) sugerează că fiecare notificare poate produce un „cost” măsurabil: o încetinire tranzitorie a procesării cognitive de aproximativ 7 secunde.
Ce a măsurat studiul, pe scurt
Cercetarea a folosit un Stroop task, un test clasic de control al atenției, în care participanții trebuie să identifice culoarea fontului și să ignore cuvântul scris.
În timpul sarcinii, au apărut notificări de tip smartphone, iar echipa a urmărit atât performanța la test, cât și indicatori fiziologici precum dilatarea pupilei.
Relevanța personală amplifică distragerea
Efectul de încetinire a apărut în toate condițiile, inclusiv când notificările erau „dummy” sau chiar blurate, ceea ce sugerează că simpla apariție a unui pop-up poate captura atenția.
Totuși, întârzierea a fost mai mare atunci când participanții au crezut că notificările sunt „ale lor”, iar impactul a crescut când mesajul era perceput ca relevant sau cu încărcătură emoțională.
Nu doar „cât stai pe telefon”, ci cât de des ești întrerupt
Autorii subliniază o diferență importantă: nu screen time-ul în sine a prezis cel mai bine perturbarea, ci volumul de notificări și frecvența cu care oamenii își verifică telefonul.
Cu alte cuvinte, obiceiul de a „intra și ieși” din telefon, în episoade scurte, pare să fragmenteze atenția mai mult decât o sesiune lungă, dar continuă.
Ce înseamnă „7 secunde” în viața reală
Șapte secunde nu par mult, dar dacă primești în jur de 100 de notificări pe zi (nivel raportat în eșantionul studiului), vorbim de aproximativ 700 de secunde de încetiniri cumulative, adică 11 minute și 40 de secunde.
În activități unde continuitatea atenției contează – învățare, muncă de analiză, condus – chiar și întreruperile scurte pot schimba ritmul și crește probabilitatea de erori.
Relaționat
Limite și întrebări deschise
Studiul este realizat pe studenți, într-un cadru controlat, ceea ce ajută la măsurare, dar poate limita generalizarea către toate grupele de vârstă și toate tipurile de sarcini.
Chiar și așa, rezultatul se aliniază unei preocupări tot mai discutate: într-o societate în care smartphone-ul este aproape universal (de exemplu, în SUA, circa 91% dintre adulți declară că au smartphone), întreruperile digitale au devenit „fundalul” vieții de zi cu zi.
Ce poți face practic, fără să „renunți la telefon”
Dacă vrei să protejezi concentrarea, o strategie realistă nu este „mai puțin telefon” în abstract, ci mai puține întreruperi.
În practică, asta înseamnă să oprești notificările non-esențiale, să folosești moduri de tip Focus / Do Not Disturb în intervale de lucru și să-ți „grupezi” verificările la ore fixe, astfel încât atenția să nu fie resetată la fiecare ping.
