Directoratul Național de Securitate Cibernetică, Poliția Română, Asociația Română a Băncilor și Mastercard au anunțat luni lansarea campaniei naționale „Uniți împotriva escrocheriilor”, parte a proiectului #SigurantaOnline.
Inițiativa vine ca răspuns la creșterea accelerată a numărului de fraude comise prin telefon, SMS și mediul online și se adresează în special publicului de peste 60 de ani, categorie considerată mai expusă în fața acestui tip de amenințări.
Contextul care a determinat lansarea campaniei este unul îngrijorător. Conform datelor publicate de DNSC, numărul fraudelor online aproape s-a dublat în 2025 față de anul anterior, iar phishingul — cea mai frecventă metodă folosită de infractori — a crescut cu peste 70% față de 2024. Escrocheriile documentate în cadrul campaniei exploatează, de regulă, emoții puternice: frica, urgența sau încrederea față de o voce familiară.
Pilonul central al inițiativei este o platformă digitală accesibilă la adresa www.sigurantaonline.ro/uniti-impotriva-escrocheriilor, unde sunt prezentate, pe înțelesul publicului larg, cele mai răspândite metode de fraudă, însoțite de povești reale ale unor persoane care au trecut prin astfel de situații.
Printre schemele documentate se numără metoda WhatsApp „Telefonul stricat”, prin care escrocii se dau drept rude cu telefon defect și solicită bani în regim de urgență, dar și metoda Vishing, prin care victimele sunt atrase în investiții fictive după ce completează formulare online ce promit câștiguri rapide.
Alte scheme vizate de campanie includ metoda BNR, în care apelantul imită un număr de telefon bancar oficial și convinge victima să-și mute economiile într-un cont „sigur” controlat de escroci, precum și variante mai sofisticate care combină spoofingul cu documente false trimise prin WhatsApp.
Cea mai recentă evoluție a fraudelor este reprezentată de clonarea vocii cu ajutorul inteligenței artificiale: în scenariul cunoscut ca metoda „Accidentul” sau metoda „Nepotul la ananghie”, infractorii reproduc vocea unui copil sau nepot pentru a crea panică și a determina transferuri urgente de bani.
„Creșterea siguranței în mediul online este o responsabilitate comună și o prioritate instituțională. Ne dorim să le oferim sprijinul necesar pentru a recunoaște pericolele și a se proteja de noile forme de înșelăciune online”, a declarat Raluca-Claudia Seucan, director al Institutului de Cercetare și Prevenire a Criminalității din cadrul IGPR.
Campania promovează și o soluție practică împotriva apelurilor generate cu inteligență artificială: parola de familie. Nu este vorba despre un cod numeric, ci despre o informație personală — o amintire sau un detaliu cunoscut doar de membrii familiei — care poate confirma identitatea unui apelant în situații de urgență.
„Dacă vorbim mai des și sincer despre capcanele pe care le întâlnim în mediul digital, fără o terminologie complicată, vom fi mai pregătiți să recunoaștem scenariile pe care atacatorii ni le servesc”, a explicat Mihai Rotariu, Manager al Direcției Comunicare DNSC.
Din perspectivă financiară, rata de fraudă pentru transferurile bancare în România se situa la 0,003% din numărul tranzacțiilor la finele anului 2024, iar rata fraudelor cu cardul era de trei ori mai redusă față de media europeană. „Obiectivul Sigurantaonline este creșterea nivelului de educație digitală, ca utilizatorii români să evite furnizarea datelor bancare sensibile”, a subliniat Gabriela Folcuț, Director Executiv al Asociației Române a Băncilor.
Demersul va include și o serie de materiale video realizate alături de creatori de conținut, cu scopul de a transmite sfaturi de prevenție într-un limbaj accesibil.
„Numărul și diversitatea înșelătoriilor cresc de la o lună la alta, iar dincolo de cifre vorbim despre victime care își pierd liniștea și economiile. Într-un ecosistem bazat pe plăți digitale, încrederea și siguranța trebuie să meargă împreună”, a conchis Cosmin Vladimirescu, General Manager Mastercard pentru România și Croația.
