În Europa, discuția despre suveranitate digitală nu mai este doar una teoretică. După ce Comisia Europeană a confirmat că poartă discuții cu Washingtonul pentru o cooperare mai strânsă pe teme digitale, mai mulți europarlamentari au avertizat că orice deschidere care ar slăbi aplicarea Digital Services Act și Digital Markets Act ar risca să compromită autonomia tehnologică a Uniunii, chiar dacă Bruxelles-ul a insistat public că legislația europeană „nu este negociabilă”.
Din acest context s-a născut o mișcare mai vizibilă: instituții publice și companii europene caută alternative la furnizorii americani de software, colaborare și cloud. Miza nu este doar economică, ci și strategică, pentru că dependența de câțiva actori externi este văzută tot mai des ca un risc pentru securitate, controlul datelor și capacitatea Europei de a lua decizii fără presiune externă.
Alternativa Schleswig-Holstein la Microsoft
Unul dintre cele mai urmărite cazuri vine din Schleswig-Holstein, landul german care a făcut din trecerea la open-source o politică publică asumată. Administrația regională a finalizat în octombrie 2025 migrarea sistemului de e-mail de la Microsoft Exchange și Outlook la Open-Xchange și Thunderbird, într-un proiect care a acoperit peste 40.000 de căsuțe poștale și mai mult de 100 de milioane de e-mailuri și înregistrări de calendar.
Tot acolo, guvernul regional a anunțat în decembrie 2025 că LibreOffice a devenit standardul pentru aplicațiile de birou, fiind deja folosit pe aproape 80% dintre posturile de lucru din administrație, în afara sistemului fiscal. Autoritățile locale spun că schimbarea a redus dependența tehnică și economică de un singur furnizor și a generat economii de peste 15 milioane de euro din licențe, în timp ce circa 9 milioane de euro urmau să fie investiți în 2026 pentru migrare și dezvoltarea soluțiilor deschise.
Strategia landului merge mai departe decât înlocuirea suitei Office. Documentele oficiale prevăd ca până la finalul lui 2026 angajații administrației să aibă la dispoziție un loc de muncă digital bazat pe Nextcloud, xWiki, LibreOffice și Open-Xchange, toate integrate într-o logică de control local al datelor și de reducere a dependenței față de furnizori proprietari.
Alte inițiative din sectorul public
Franța merge pe o direcție apropiată, dar într-o zonă diferită. Guvernul francez a anunțat pe 26 ianuarie 2026 generalizarea platformei Visio, un instrument dezvoltat de stat, care ar urma să devină soluția unică de videoconferință pentru serviciile statului până în 2027, cu obiectivul explicit de a pune capăt folosirii soluțiilor extraeuropene și de a garanta securitatea și confidențialitatea comunicațiilor publice.
Și în Danemarca există o mișcare similară, chiar dacă la o scară mai redusă decât în Franța sau Germania. Newsletterul oficial al Open Source Observatory al Comisiei Europene notează că Ministerul pentru Afaceri Digitale din Danemarca a început să elimine treptat produsele Microsoft în favoarea LibreOffice, într-un demers prezentat drept o încercare de a reduce dependența de furnizori externi și de a întări controlul public asupra infrastructurii digitale.
Exemplul orașului München arată însă că o astfel de tranziție nu este nici liniară, nici simplă. Studiul publicat pe platforma europeană Interoperable Europe amintește că proiectul LiMux a fost lansat în 2004, într-un moment în care administrația orașului folosea aproape 15.000 de stații de lucru și trebuia să decidă dacă rămâne în ecosistemul Microsoft sau trece la o alternativă deschisă; ulterior, sprijinul politic s-a schimbat, dar orașul a revenit în ultimii ani la o abordare mai pragmatică, în care noile dezvoltări software ar trebui să favorizeze din nou soluțiile open-source.
T Cloud Public provoacă hyperscalerii
În zona privată, discuția se mută dinspre suite office și platforme de colaborare spre cloud. Deutsche Telekom a anunțat în februarie 2026 extinderea platformei T Cloud Public, prezentată drept o alternativă europeană la marile servicii de tip hyperscaler, compania susținând că oferă deja aproximativ 80% din funcționalitățile de bază ale liderilor americani și că vizează paritatea până la finalul lui 2026, alături de servicii scalabile de infrastructură și AI.
Dincolo de declarațiile comerciale, ideea de cloud suveran primește și susținere instituțională. Pe 17 aprilie 2026, Comisia Europeană a atribuit un contract de 180 de milioane de euro, pe șase ani, către patru furnizori europeni de cloud, în cadrul unei inițiative menite să reducă dependența Uniunii de tehnologia non-europeană și să aplice propriul Cloud Sovereignty Framework.
Europa vrea alternative, dar dependența rămâne mare
Totuși, desprinderea de Big Tech este încă departe de a fi completă. Comisarul european Maria Luís Albuquerque a spus în februarie că Europa trebuie să păstreze controlul asupra tehnologiilor-cheie care îi susțin economiile, iar reprezentanți ai băncii centrale olandeze au avertizat că dependența de un număr mic de furnizori de cloud crește vulnerabilitatea la incidente cibernetice și la tensiuni geopolitice; în plus, autoritățile europene au desemnat deja 19 companii tehnologice, inclusiv AWS, Google Cloud și Microsoft, drept furnizori critici pentru sectorul financiar.
Privite împreună, aceste mișcări arată că Europa nu încearcă să înlocuiască peste noapte Silicon Valley, ci să reducă vendor lock-in, să își recapete controlul juridic și operațional asupra datelor și să construiască alternative credibile acolo unde dependența a devenit prea mare. În practică, suveranitatea digitală europeană pare să se contureze nu printr-o ruptură bruscă, ci printr-o tranziție graduală către software deschis, infrastructură locală și mai multă diversificare tehnologică.
.jpg "Hisense lansează gama RGB MiniLED 2026 la sediul FIFA din Zürich, înaintea Cupei Mondiale")
