Șapte din zece utilizatori români ai inteligenței artificiale spun că lucrează mai eficient datorită acestor instrumente. Utilizarea săptămânală a AI a ajuns la 35% dintre angajați, peste media europeană de 29%.
Datele arată însă și temeri privind automatizarea sarcinilor, alături de un sprijin limitat din partea angajatorilor.
Utilizarea AI la serviciu depășește media europeană
În România, 37% dintre angajați declară că folosesc inteligența artificială tot mai frecvent în activitatea zilnică. Media înregistrată în cele 16 țări europene analizate este de 32%.
Managerii adoptă aceste instrumente mai repede decât angajații fără funcții de conducere. Aproximativ 41% dintre manageri folosesc AI tot mai des, față de 26% dintre ceilalți angajați.
Interesul crește inclusiv în rândul persoanelor care nu utilizează momentan asemenea instrumente. Opt procente estimează că vor apela mai frecvent la AI în activitatea profesională.
Datele provin din studiul HR & Payroll Pulse, realizat de SD Worx Research Institute. Cercetarea a inclus 16.500 de angajați și 5.936 de decidenți HR din 16 țări europene.
Eficiența crește, dar instruirea oferită de angajatori rămâne limitată
Dintre angajații români care folosesc deja AI, 68% afirmă că tehnologia îi ajută să lucreze mai eficient. Instrumentele pot reduce timpul necesar documentării, redactării sau prelucrării informațiilor.
Beneficiile nu sunt însoțite întotdeauna de pregătire profesională. Doar 52% dintre utilizatori consideră că primesc suficient sprijin pentru dezvoltarea competențelor necesare.
Diferența sugerează că numeroși angajați învață să folosească aplicațiile AI prin încercări proprii. Companiile riscă astfel să aibă practici diferite între departamente și rezultate dificil de verificat.
Trei din zece angajați se tem că AI va elimina o parte dintre sarcini
Aproximativ 30% dintre angajații din România cred că AI poate face redundante multe dintre sarcinile lor. La nivel european, aceeași îngrijorare este exprimată de 25% dintre respondenți.
Temerile sunt mai mari printre cei care folosesc deja tehnologia. În această categorie, procentul ajunge la 38%.
Contactul direct cu instrumentele AI le permite angajaților să observe mai clar ce activități pot fi automatizate. Acest lucru nu înseamnă însă automat dispariția posturilor respective.
Schimbarea poate afecta mai întâi modul de organizare a muncii. Unele activități repetitive pot fi preluate de software, iar verificarea rezultatelor rămâne responsabilitatea angajatului.
Majoritatea angajaților cred că AI nu poate înlocui calitățile umane
Aproximativ 69% dintre angajații români consideră că inteligența artificială nu poate înlocui calitățile umane unice. Procentul european este aproape identic, ajungând la 68%.
Peste jumătate dintre respondenții din România se așteaptă să continue să realizeze singuri majoritatea activităților. În acest scenariu, AI ar oferi doar sprijin limitat.
Alți 41% anticipează o colaborare mai apropiată, în care angajații și sistemele AI împart responsabilitățile. Media europeană pentru acest model este de 39%.
Experiența directă cu tehnologia schimbă însă așteptările. Șase din zece utilizatori AI cred că vor împărți responsabilitățile cu aceste sisteme.
Doar 22% dintre persoanele care nu folosesc AI se așteaptă la un asemenea model. În schimb, 72% cred că vor continua să realizeze singure majoritatea activităților.
Ce obligații au angajatorii potrivit AI Act
Companiile care utilizează sisteme AI trebuie să asigure un nivel adecvat de alfabetizare în domeniu. Obligația prevăzută de articolul 4 se aplică din 2 februarie 2025.
Pregătirea trebuie adaptată cunoștințelor angajaților, experienței lor și contextului în care este utilizată tehnologia. Regulamentul nu impune transformarea fiecărui angajat într-un specialist AI.
Angajații trebuie însă să înțeleagă limitele sistemelor și riscurile rezultatelor incorecte. Organizațiile trebuie să analizeze inclusiv persoanele afectate de deciziile susținute prin AI.
Necesitatea transparenței este susținută și de respondenții români. Aproximativ 70% vor explicații clare despre modul în care sistemele ajung la anumite rezultate.
La nivel european, procentul este de 64%. Diferența indică o preocupare mai ridicată în România privind deciziile automate greu de verificat.
Regulile de transparență intră în vigoare la 2 august 2026
Obligațiile de transparență din articolul 50 al AI Act se aplică începând cu 2 august 2026. Persoanele trebuie informate când interacționează direct cu anumite sisteme AI, inclusiv chatboți.
Furnizorii sistemelor generative trebuie să permită identificarea conținutului sintetic într-un format care poate fi citit automat. Deepfake-urile și anumite materiale de interes public trebuie etichetate vizibil.
Pentru sistemele generative introduse pe piață înainte de 2 august 2026 există o perioadă suplimentară de adaptare. Termenul stabilit pentru respectarea marcării automate este 2 decembrie 2026.
Consiliul Uniunii Europene a aprobat pe 29 iunie amânarea obligațiilor pentru sistemele AI cu risc ridicat. Regulile pentru sistemele independente se vor aplica din 2 decembrie 2027.
Sistemele cu risc ridicat integrate în produse vor intra sub noile obligații începând cu 2 august 2028. Categoria sistemelor independente poate include aplicații folosite pentru recrutare, evaluarea candidaților sau gestionarea angajaților.
Pentru companiile din România, adopția AI pare să avanseze mai repede decât programele interne de pregătire. Doar jumătate dintre utilizatori se simt sprijiniți, deși obligația privind alfabetizarea AI se aplică deja.
Această diferență poate transforma instruirea într-o problemă de conformitate, nu doar într-un beneficiu oferit angajaților. Politicile interne trebuie să stabilească instrumentele permise, responsabilitatea verificării și limitele folosirii datelor companiei.
