O organizație franco-germană a trimis scrisori deschise către șefii de guvern ai tuturor celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, solicitând înființarea unor indici naționali de căutare sub jurisdicție europeană.
Inițiativa aparține European Search Perspective, un joint venture construit pe baza a două dintre cele mai mari motoare de căutare europene — Qwant (Franța) și Ecosia (Germania) — și vine la exact 100 de zile de la Summitul privind Suveranitatea Digitală de la Berlin, unde liderii europeni și-au asumat angajamentul de a reduce dependențele critice față de tehnologia străină.
Miza nu este una simbolică. Potrivit datelor prezentate de European Search Perspective, 99,5% din interogările de căutare efectuate în Europa sunt procesate de companii din afara continentului: două companii americane acoperă 96% din trafic, iar o companie rusească — 3,5%.
Economia europeană, estimată la aproximativ 18 trilioane de euro, depinde structural de această infrastructură. În absența accesului la indici de căutare externi, guvernele și-ar pierde capacități analitice esențiale, iar economiile naționale s-ar putea prăbuși în câteva zile, avertizează organizația.
Wolfgang Oels, director și co-fondator al European Search Perspective, a formulat problema în termeni direcți: fără un index de căutare suveran, Europa nu controlează accesul la propria economie digitală.
Propunerea concretă adresată premierilor vizează crearea unui index național de căutare găzduit sub jurisdicție europeană, a unui algoritm de clasificare independent și a unei infrastructuri capabile să susțină atât servicii publice de căutare, cât și sisteme de inteligență artificială care au nevoie să extragă informații din web.

Argumentul strategic al organizației pornește de la un risc deja documentat în alte sectoare: dependența de infrastructuri digitale controlate din exterior poate deveni o vulnerabilitate sistemică în contexte geopolitice tensionate.
Sancțiunile, controalele la export sau deciziile comerciale unilaterale ale platformelor dominante au precedente reale — iar un motor de căutare nu face excepție de la acest tip de risc. Dacă infrastructura de indexare ar fi restricționată sau întreruptă brusc, impactul economic ar fi imediat și dificil de gestionat, susține European Search Perspective.
Dincolo de dimensiunea economică, organizația atrage atenția și asupra implicațiilor democratice. Motoarele de căutare nu sunt instrumente neutre: ele determină ce informații ajung la cetățeni, cum sunt descoperite afacerile online și, tot mai mult, cum sistemele de inteligență artificială accesează și filtrează cunoașterea disponibilă pe web.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene a subliniat deja că pluralismul între furnizorii de căutare reprezintă o condiție structurală pentru funcționarea unei societăți democratice. Un singur punct de acces dominant la informație nu este o neutralitate tehnică — este o concentrare de influență.
În scrisoarea adresată premierilor, Oels propune două variante de acțiune: finanțarea directă a unui index național de căutare sau adoptarea, fără costuri suplimentare, a motoarelor europene Ecosia sau Qwant ca opțiuni implicite în administrația publică. Organizația precizează că lucrează deja la construirea unor indici suverani pentru Franța și Germania și că este pregătită să extindă inițiativa către celelalte state membre, cu o foaie de parcurs adaptată fiecărei țări.
Contextul în care apare această propunere este unul în care suveranitatea digitală a devenit un subiect tot mai prezent pe agenda politică europeană, inclusiv în discuțiile legate de infrastructura necesară pentru dezvoltarea inteligenței artificiale.
European Search Perspective argumentează că suveranitatea în domeniul AI este imposibil de atins fără suveranitate asupra indexului de căutare — întrucât modelele de limbaj și sistemele de răspuns automat se bazează masiv pe datele web indexate pentru a furniza informații actualizate.





