Meta se confruntă cu o nouă rundă juridică în New Mexico, una care ar putea fi mai importantă decât amenda record de 375 de milioane de dolari obținută anterior de procurorul general al statului, Raúl Torrez.
Timp de trei săptămâni, avocații celor două părți se vor prezenta în fața unui tribunal din Santa Fe pentru un proces de tip „public nuisance”, în care judecătorul Bryan Biedscheid va decide ce modificări structurale trebuie să implementeze compania la Facebook, Instagram și WhatsApp.
Ce schimbări cere New Mexico
Printre măsurile solicitate se numără introducerea verificării vârstei pentru utilizatorii din New Mexico, interzicerea criptării end-to-end pentru persoanele sub 18 ani și limitarea utilizării la 90 de ore pe lună, restricționarea funcțiilor care stimulează dependența — precum scroll-ul infinit și redarea automată — și detectarea a 99% din materialele cu abuz sexual asupra minorilor (CSAM) nou publicate.
Torrez a declarat că obiectivul procesului nu este simpla sancțiune financiară, ci schimbarea modului în care compania funcționează, argumentând că o amendă, oricât de mare, riscă să fie tratată drept un simplu cost al afacerii.
De ce contează decizia dincolo de granițele statului
Deși orice ordin judecătoresc s-ar aplica formal doar operațiunilor Meta din New Mexico, industria urmărește cu atenție evoluția cazului. O victorie amplă ar putea energiza miile de procese similare aflate în derulare împotriva companiilor de tehnologie și ar influența negocierile de settlement din alte state, chiar dacă decizia nu are forță juridică directă asupra acestora.
Meta a amenințat, în schimb, că ar putea să-și suspende serviciile în stat dacă ordinul judecătoresc ar fi prea restrictiv.
Criticile față de măsurile propuse
Experții în politici digitale și organizațiile de protecție a vieții private avertizează că unele dintre remediile cerute de procuror pot produce efecte inverse. Don McGowan, fost membru în consiliul de administrație al Centrului Național pentru Copii Dispăruți și Exploatați (NCMEC), a atras atenția că interzicerea comunicațiilor criptate pe platforme precum Facebook Messenger ar determina utilizatorii să migreze către alte aplicații, în afara oricărui control judiciar.
Peter Chapman, de la Knight-Georgetown Institute, a subliniat că există intervenții mai precise și mai eficiente — precum oprirea funcției de recomandare a profilurilor, care conecta adulți cu minori — fără a fi nevoie să fie sacrificată criptarea.
Argumentele Meta
Compania contestă fezabilitatea tehnică a cerințelor. Într-un document juridic, Meta a arătat că o rată de detecție de 99% a materialelor CSAM nu poate fi verificată în practică, deoarece calculul ar presupune identificarea prealabilă a 100% dintre acestea pentru a obține un numitor valid.
Purtătorul de cuvânt al companiei, Chris Sgro, a susținut că cerințele din New Mexico încalcă drepturile părinților și libertatea de exprimare, adăugând că Meta a implementat deja 13 măsuri de siguranță în ultimul an. Organizația Stop Child Predators, care a primit finanțare de la grupul de lobby NetChoice susținut de Meta, a calificat demersul drept contraproductiv, comparând responsabilizarea platformelor cu impunerea băncilor să răspundă pentru toate jafurile bancare.
Implicații legislative și precedentul juridic
Torrez s-a deplasat recent la Washington pentru a milita în favoarea unor noi reglementări federale privind protecția copiilor online și pentru reforma Secțiunii 230 a legii americane, care protejează platformele de răspunderea pentru conținutul postat de utilizatori.
El a argumentat că dacă această protecție nu ar mai exista, companiile ar trebui să-și apere practicile direct în fața unui juriu. Analiștii compară evoluția actuală cu litigiile anterioare împotriva industriei tutunului, opioidelor sau țigărilor electronice, în care acțiunile juridice au precedat și modelat schimbările legislative majore.
