Cuvintele „please” și „thank you” trimise chatboturilor pot avea un cost energetic măsurabil. Un nou raport ONU arată cât de mare este amprenta invizibilă a inteligenței artificiale.
Potrivit studiului, eliminarea formulelor de politețe din conversațiile cu chatboturi ar putea economisi energie semnificativă. Volumul ar fi suficient pentru necesarul anual al aproximativ 760.000 de locuitori din Africa subsahariană.
AI-ul nu este doar software, ci infrastructură fizică
Raportul a fost publicat de UNU-INWEH, Institutul pentru Apă, Mediu și Sănătate al Universității Națiunilor Unite. Cercetarea atrage atenția că impactul AI nu poate fi redus doar la emisii de carbon.
În spatele fiecărui răspuns generat de un chatbot se află centre de date. Acestea folosesc servere, cipuri, sisteme de răcire, rețele electrice și cantități mari de apă.
De aceea, conversația despre AI trebuie dusă dincolo de performanță și viteză. Costul real include energie, apă, teren, echipamente și deșeuri electronice.
Centrele de date consumă cât o mare economie
Centrele de date au consumat anul trecut aproximativ 448 TWh de electricitate la nivel global. Dacă ar fi o țară, acest sector ar ocupa locul 11 în lume la consum energetic.
Nivelul este comparabil cu cel al Franței, potrivit datelor citate în raport. Este o comparație importantă, deoarece arată scara infrastructurii digitale moderne.
Pentru producerea acestei energii au fost necesari aproximativ 4,5 trilioane de litri de apă. Volumul ar putea umple 1,8 milioane de bazine olimpice.
Raportul mai estimează că infrastructura centrelor de date ocupă 6.900 de kilometri pătrați. Suprafața este de aproape 4,5 ori mai mare decât Greater London.
Consumul ar putea exploda până în 2030
Creșterea AI-ului generativ va împinge aceste cifre și mai sus. Raportul estimează că infrastructura AI ar putea ajunge la 945 TWh pe an până în 2030.
Această valoare ar reprezenta aproape 3% din cererea globală de electricitate. AI-ul ar urma să aibă o pondere tot mai mare în consumul total al centrelor de date.
Presiunea nu se oprește la energie. Consumul de apă ar putea ajunge la 9,3 trilioane de litri anual până la finalul deceniului.
Și suprafața ocupată de infrastructura asociată ar putea depăși 14.500 de kilometri pătrați. Raportul arată astfel că AI-ul are o amprentă materială mult mai largă decât pare.
Deșeurile electronice devin o problemă separată
Echipamentele folosite pentru AI au cicluri rapide de înlocuire. Serverele, plăcile grafice și sistemele de stocare sunt schimbate des pentru a ține pasul cu cererea.
Până în 2030, infrastructura AI ar putea genera până la 2,5 milioane tone de deșeuri electronice pe an. Raportul compară această cantitate cu 250 de Turnuri Eiffel aruncate anual.
Această problemă este mai greu de observat decât consumul de energie. Totuși, ea afectează lanțurile de aprovizionare, reciclarea și extracția de minerale.
Cât contează, de fapt, politețea față de AI
Exemplul formulelor „please” și „thank you” este relevant pentru că arată efectul cumulativ. Un cuvânt în plus pare neimportant la nivel individual.
La scară globală, însă, miliarde de interacțiuni produc sarcini suplimentare pentru modele AI. Fiecare token procesat cere calcul, energie și răcire.
Asta nu înseamnă că utilizatorii trebuie să devină nepoliticoși. Raportul sugerează mai degrabă că designul sistemelor AI trebuie optimizat.
Modelele ar trebui să proceseze cererile mai eficient. Companiile ar trebui să fie mai transparente cu privire la energia folosită de serviciile lor.
Ce înseamnă pentru utilizatorii din România
Pentru România, raportul contează prin felul în care sunt folosite serviciile AI. ChatGPT, Gemini, Copilot și alte platforme sunt deja integrate în muncă, educație și business.
Nu există în raport date separate despre consumul AI generat de utilizatorii români. Impactul este însă legat de infrastructura globală folosită de aceste servicii.
Subiectul devine relevant și prin reglementările europene. Uniunea Europeană discută standarde de eficiență energetică și etichete de sustenabilitate pentru centrele de date.
Pentru companiile din România, tema poate deveni importantă în raportările ESG. Folosirea AI-ului va fi privită tot mai mult și prin prisma costului de mediu.
Europa caută reguli pentru centrele de date
Reuters a relatat că Uniunea Europeană lucrează la standarde minime de eficiență energetică pentru centrele de date. Măsurile ar putea include cerințe de transparență privind apa, energia curată și consumul total.
Discuția vine într-un moment sensibil pentru infrastructura digitală europeană. UE vrea să își extindă capacitatea cloud și AI, dar fără să afecteze tranziția energetică.
Miza este dificilă. Europa vrea mai multă autonomie tehnologică, dar are nevoie și de rețele electrice stabile.
În lipsa unor reguli clare, dezvoltarea accelerată a AI poate muta costurile către comunități, rețele și resurse naturale. Raportul ONU arată că AI-ul nu mai poate fi discutat doar ca o tehnologie digitală. El devine o problemă de infrastructură, energie și planificare publică.
