Joburile pentru specialiști AI au crescut cu 69% la nivel global între 2024 și 2025. Numărul total al posturilor disponibile a avansat cu doar 8,6%.
Cel mai recent raport PwC AI Jobs Barometer arată că inteligența artificială schimbă sarcinile și criteriile de recrutare. Tehnologia poate simplifica accesul în unele profesii, dar poate ridica pragul de intrare în altele.
Peste jumătate dintre ocupațiile analizate au expunere ridicată la AI
PwC a analizat 382 de ocupații din nomenclatorul internațional ISCO-08. Dintre acestea, 201 au expunere ridicată la inteligența artificială, iar 181 au expunere scăzută.
Scorul a fost calculat după numărul sarcinilor care pot fi realizate parțial sau complet cu ajutorul AI. Expunerea este mai mare în activitățile cognitive și analitice desfășurate la birou. Munca fizică și rolurile bazate pe abilități emoționale sunt mai greu de automatizat. Diferența nu indică însă dispariția automată a profesiilor expuse.
Printre ocupațiile cele mai afectate apar analiștii financiari, contabilii, brokerii, ofițerii de credit și managerii financiari. Lista include și avocați, specialiști HR, profesori, ingineri, dezvoltatori software, matematicieni și sociologi.
Cum profesionalizează AI unele locuri de muncă
Raportul împarte ocupațiile expuse în două categorii, în funcție de efectul tehnologiei asupra sarcinilor. Prima categorie include joburile „profesionalizate” de AI.
În aceste roluri, tehnologia preia activitățile repetitive sau administrative. Angajatului îi rămân deciziile, evaluarea profesională și interacțiunea cu oamenii.
Un recrutor poate folosi AI pentru selecția inițială a CV-urilor. Interviurile și negocierea ofertelor rămân responsabilitatea specialistului. Pragul de intrare crește deoarece competențele umane devin mai importante decât sarcinile tehnice automatizate. În această categorie intră recrutori, ingineri, brokeri, farmaciști și manageri de vânzări sau comunicare.
Puțin peste o treime dintre ocupațiile expuse la AI sunt profesionalizate, potrivit datelor PwC. Aceste posturi cresc însă mai repede decât cele din a doua categorie.
Cum face AI alte ocupații mai accesibile
A doua categorie este formată din ocupațiile „democratizate” de AI. Tehnologia poate prelua aici o parte dintre sarcinile mai complexe. Angajații rămân cu activități care cer competențe de bază sau experiență mai redusă. Astfel, unele posturi devin accesibile unui număr mai mare de candidați.
În gestionarea stocurilor, AI poate urmări intrările și ieșirile de produse. Angajatul se poate concentra pe manipularea și verificarea fizică a mărfurilor. Categoria include tehnicieni web, dezvoltatori software, contabili, avocați, jurnaliști și analiști financiari. Aproape două treimi dintre ocupațiile expuse analizate de PwC sunt democratizate.
Joburile profesionalizate cresc mai repede și sunt mai bine plătite
Ofertele pentru ocupațiile profesionalizate de AI cresc de două ori mai repede decât cele democratizate. Datele sugerează o cerere mai mare pentru specialiști capabili să completeze rezultatele sistemelor AI.
Salariile anunțate pentru aceste posturi au crescut cu 37% față de 2021. Avansul mediu pentru ocupațiile democratizate a fost de 26%. Șapte dintre primele zece ocupații cu cele mai rapide creșteri salariale sunt profesionalizate de AI. Clasamentul acoperă perioada 2019-2025.
Managerii de cercetare și dezvoltare au înregistrat un avans salarial de 81%. Medicii veterinari au avut 77%, iar chimiștii 63%. Creșteri ridicate apar și pentru farmaciști, operatori de centrale electrice, fizicieni și psihologi. În aceste ocupații, partea standardizată poate fi preluată mai ușor de tehnologie.
Angajatorii caută astfel competențe profesionale mai greu de transferat între domenii. Certificările și expertiza acumulată pot cântări mai mult în procesul de recrutare.
AI ridică cerințele pentru candidații aflați la început de carieră
Schimbarea este vizibilă și în posturile pentru debutanți. Rolurile expuse la AI cer mai des competențe asociate anterior angajaților seniori. Aceste anunțuri sunt de șapte ori mai predispuse să solicite leadership sau gândire strategică. Luarea deciziilor pe baza datelor apare și ea mai frecvent.
Angajatorii cer într-o măsură mai mare empatie, discernământ și creativitate. AI reduce ponderea sarcinilor simple, dar nu elimină nevoia de evaluare umană.
Pentru tineri, accesul la instrumente AI poate reduce timpul necesar executării unor sarcini. Concurența se mută însă spre calitatea deciziilor și înțelegerea contextului profesional.
Competențele AI aduc diferențe salariale de până la 88%
Cererea pentru competențe AI diferă mult între domenii. În IT și computer science, 20,4% dintre anunțuri solicită astfel de abilități. Ponderea ajunge la 12,1% în marketing și relații publice. În știință și cercetare, procentul este de 8,8%.
Transportul, sănătatea și ospitalitatea au încă ponderi mai reduse. Acolo, multe sarcini depind de prezență fizică sau de interacțiune directă. Majoritatea rolurilor non-tehnice caută „utilizatori AI”, nu dezvoltatori ai acestor sisteme. În marketing, vânzări și resurse umane, proporția depășește 95%.
Dezvoltatorii AI rămân concentrați în IT și cercetare. În restul economiei, companiile caută angajați care pot folosi instrumentele în activitatea curentă. Posturile care cer competențe AI sunt și mai bine plătite. Diferența salarială ajunge la 88% în vânzări și 87% în relații cu clienții.
În domeniul juridic și conformitate, diferența este de 75%. Finanțele au un avantaj de 50%, iar IT-ul unul de 28%. Procentul mai redus din IT indică o răspândire mai mare a competențelor AI în acest sector. În alte domenii, aceste abilități sunt încă mai rare.
Ce înseamnă raportul PwC pentru piața muncii din România
Pentru candidații români, simpla folosire a unui chatbot nu este suficientă. Angajatorii pot urmări capacitatea de a integra AI în procese profesionale concrete.
Competențele tehnice trebuie completate cu judecată, relaționare și înțelegerea domeniului. Aceste cerințe pot afecta recrutarea, evaluarea performanței și programele interne de formare. Companiile din România trebuie să decidă clar ce sarcini sunt transferate tehnologiei. Fără această reorganizare, instrumentele AI pot crește productivitatea individuală fără să schimbe rezultatele organizației.
Raportul nu oferă date separate pentru piața românească. Tendințele globale sunt totuși relevante pentru sectoarele locale cu multă muncă de birou.
Pentru autorități și sistemul educațional, presiunea se mută spre competențe digitale, cognitive și emoționale. Lipsa acestora poate mări diferența dintre angajații care folosesc AI eficient și cei rămași în roluri vulnerabile.
Datele PwC arată că AI redistribuie sarcinile înainte să elimine profesii întregi. Piața favorizează tot mai mult angajații care combină instrumentele automate cu expertiza greu de standardizat.
