Geoffrey Hinton, unul dintre așa-numiții „părinți ai inteligenței artificiale”, a câștigat Premiul Nobel pentru Fizică pentru munca sa revoluționară în domeniul rețelelor neuronale, tehnologie pe care o consideră acum un posibil pericol pentru omenire.
Hinton și colegul său, John J. Hopfield, au fost premiați marți pentru contribuțiile lor esențiale în dezvoltarea rețelelor neuronale artificiale, care stau la baza modelurilor puternice de AI dezvoltate de Google, OpenAI și alții. Aceste inovații, inspirate de arhitectura creierului uman, au facilitat progrese semnificative în învățarea automată, folosită în aplicații precum detectarea fraudelor și vehiculele autonome.
Un paradox al inovației
Hinton și Hopfield sunt recunoscuți pentru avansarea studiului rețelelor neuronale în anii ’70 și ’80, într-o perioadă în care era neclar dacă acest domeniu va evolua în forma actuală. Hopfield a combinat descoperiri din psihologie, biologie și neuroștiințe pentru a crea rețeaua „Hopfield”, capabilă să salveze și să recreeze modele din date. Hinton a extins aceste concepte pentru a dezvolta „Boltzmann machine”, care identifică modele în volume mari de date, având un impact semnificativ asupra clasificării imaginilor.
Premiul Nobel subliniază interconexiunile dintre psihologie și informatică. Rețelele neuronale, inspirate de modul în care creierul uman absoarbe informații, au stat la baza modelurilor de limbaj mari, cum ar fi ChatGPT, precum și a modelurilor de recunoaștere a imaginilor utilizate în screening-ul cancerului și recunoașterea facială. Hinton și colegii săi au primit anterior și Premiul Turing pentru munca lor în domeniul rețelelor neuronale.
Relaționat
Reflecții asupra Viitorului AI
Într-o declarație, comitetul Nobel a recunoscut contribuțiile lui Hopfield și Hinton în introducerea unor noi modalități de utilizare a calculatoarelor pentru a aborda problemele societale complexe. „Datorită muncii lor, umanitatea are acum un nou instrument în trusa sa, pe care putem alege să-l folosim în scopuri benefice,” a declarat comitetul pe platforma X (fosta Twitter).
Hinton, care a numit anterior tehnologiile AI moderne o „amenințare existențială” pentru umanitate, a fost surprins de decizia Academiei Suedeze de Științe. El a discutat despre îngrijorările sale cu privire la dezvoltarea viitoare a AI, dar tonul său a fost mai puțin pesimist decât în declarațiile anterioare. „Va fi minunat în multe privințe,” a spus Hinton. „Vor exista îmbunătățiri enorme în productivitate. Dar trebuie să ne îngrijorăm și de o serie de consecințe negative posibile … Mă îngrijorează că rezultatul general ar putea fi sisteme mai inteligente decât noi care, în cele din urmă, preiau controlul.”
O Istorie a Regretelor și Provocărilor
Hinton a părăsit Google pentru a putea vorbi liber despre temerile sale legate de AI. La Google, el a contribuit la avansarea tehnologiei AI, dar a devenit din ce în ce mai neliniștit de ritmul rapid al dezvoltării acesteia. Hinton a mărturisit că, în trecut, credea că tipurile de ieșiri textuale generate de modelele de limbaj mari nu ar fi fost posibile în timpul vieții sale.
După ce a părăsit Google, Hinton s-a alăturat unui grup de cercetători care atrag atenția asupra efectelor sociale potențial dăunătoare ale dezvoltării rapide a modelelor AI. Deși și-a mai temperat tonul în ultimele sale declarații, el a exprimat anterior temeri că un model AI necontrolat ar putea „prelua” cumva umanitatea. Aceste temeri l-au făcut să regrete o mare parte din munca sa de-o viață.
Hinton a declarat într-un interviu din 2023 că „ideea că aceste lucruri ar putea deveni mai inteligente decât oamenii – câțiva oameni au crezut asta. Dar majoritatea oamenilor credeau că este departe. Eu am crezut că e departe. Credeam că este la 30 sau 50 de ani distanță. Evident, nu mai cred asta.”
Premiul Nobel recent obținut de Hinton complică și mai mult relația sa deja tensionată cu moștenirea sa.
