Meta continuă să accelereze ritmul investițiilor în inteligența artificială, într-o cursă acerbă cu rivalii din industrie. După ce a atras cercetători de top cu oferte de zeci sau sute de milioane de dolari, compania condusă de Mark Zuckerberg a anunțat planuri ambițioase pentru construirea unor superclustere AI de ordinul gigawaților, capabile să susțină procesarea masivă de date necesară antrenării modelelor AI de generație viitoare.
Prometheus și Hyperion: coloșii AI ai Meta
Primul supercluster, denumit Prometheus, va deveni operațional în 2026 și este construit în Ohio, potrivit unei analize realizate de SemiAnalysis. Alte clustere vor urma, printre care se numără Hyperion, aflat în construcție în Louisiana, cu lansare estimată în 2027. Potrivit lui Zuckerberg, „doar unul dintre aceste clustere acoperă o parte semnificativă din suprafața Manhattanului”.
Un supercluster este o rețea interconectată de resurse de calcul (GPU sau TPU), dedicată procesării de volum mare, așa cum necesită antrenarea rețelelor neuronale. Spre deosebire de clusterele existente, care operează la sute de megawați, Meta intenționează să atingă capacități energetice de ordinul gigawaților, o premieră în domeniu, susține Zuckerberg.
Elon Musk și xAI intră în competiție
Zuckerberg nu este singurul cu asemenea ambiții. Elon Musk a declarat anterior că proiectul său xAI, aflat în dezvoltare în Memphis, Tennessee, va fi primul supercluster AI de ordinul gigawaților. Rivalitatea dintre cei doi titani din tech transformă această cursă într-un duel al datacenterelor uriașe.
Probleme de mediu: gaz metan, oxizi de azot și riscuri pentru comunități
Dincolo de inovație, ambele proiecte sunt însoțite de controverse ecologice majore. În Memphis, xAI ar fi adus 35 de turbine portabile pe bază de gaz metan, fără autorizații de mediu, conform NPR. Acestea ar putea alimenta un oraș de 50.000 de locuințe, dar și genera anual până la 130 de tone de oxizi de azot, substanțe poluante asociate cu creșterea riscului de cancer.
Relaționat
Proiectul Meta din Ohio nu pare mai curat: compania construiește două centrale pe gaz natural de 200 MW fiecare, pentru a satisface cererea uriașă de energie a superclusterului. Deși gazul natural este mai puțin poluant decât cărbunele (pe care administrația Trump l-a reintrodus ca opțiune pentru companiile AI), centralele emit totuși cantități semnificative de poluanți, afectând calitatea aerului pentru comunitățile învecinate.
Buget uriaș, responsabilitate redusă?
Mark Zuckerberg a promis investiții de până la 72 de miliarde de dolari în proiectele Meta AI, în încercarea de a concura cu OpenAI și xAI. Totuși, rămâne întrebarea dacă o parte din aceste fonduri ar putea fi direcționată către soluții energetice mai curate, care să nu sacrifice sănătatea comunităților locale în numele progresului tehnologic.
,%20and%20Giovanni%20Zanei,%20vice%20president,%20large%20power%20conversion%20at%20Vertiv.jpg "Vertiv semnează un acord-cadru pe 5 ani cu Universitatea din Bologna pentru cercetare, formare și transfer tehnologic")
